Aievea bate vântul prin amintiri trecute,
Aieve-aduce dorul momente nevăzute
Și efemer se sting clipele plăcute,
Tic-tac, tic-tac, au mai trecut trei minute.
Încet se scurge soarele pe balta-nalbăstrită,
Și-ncet răsare luna, o minunat-actriță.
Iar cortina, înnegrită de momente grele,
Învăluie trecutul în mii de albe stele.
Degeaba mai visezi la nopțile de vară,
Când vă plimbați nestingheriți pe-afară.
Degeaba înerci să readuci la viață
Ceea ce-odată a fot legat c-un singur fir de ață.
În zadar se mai ivește iubire între noi.
Destinul nostru n-a fost să fim amândoi.
Și chiar dacă acum prezentu-ți-e anost,
Privește-n viitor! A fost frumos! A fost! ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
moartea respiră ..